Nunta mare intr-un sat de munte. Tot satul sarbatoreste inclusiv Ion studentul, viitorul intelectual al satului, inclusiv Maria o fata tanara dar urata , handicapata si cam stramba. Toate fetele mari si mici din sat roiau pe langa Ion. Nunta e in toi. De atata atentie Ion se imbata putin mai mult.
Maria prinde momentul si-l atrage pe Ion in sura (propunerea de a face dragoste venise din partea Mariei de cel putin 20 de ori in acea seara).
Dupa lungi insistente desi ii era scarba Ion se decide si fac dragoste. In timpul actului Maria intreaba:
- Nu-i asa ioane ca am si eu ceva frumos in mine?
- Da,ai, dar imediat o scot!
Bancuri: Bancul numarul 101 din categoria bancuri despre ardeleni
Badea Gheorghe si badea Vasile pe drumul Clujului vad o broasca testoasa:
- Vasile, ce-o fi asta?
Sta Vasile si cujeta si cujeta.
- Gheorghe, asta o' fi ceva, o' mere undeva.
Bancuri: Bancul numarul 102 din categoria bancuri despre ardeleni
Zice ca era odata o familie de ardeleni care s-or hotarara ei sa deie copchilu' la scoala ca asa era regula. Timpul trece, copchilu' invata multe si bine, dar avea o mica neintelegere: cum se fac copiii.
Merge la tatana-sau si-l intreaba :
- Tata cum am venit eu pe lumea asta?
- Lasa ficioare ca-i invata tu cand ai mai creste, acuma dut' de te joaca.?
Copilu' facandu-se ca pleaca se da dupa colt sa vada ce va face tat'-su care parea cam incurcat si-l aude vorbind singur parca cu jale :
- D-apai de unde sa stiu eu cum a venit el pe lume? Tin minte ca o tavalisem bine pe muiere pin cucuruz cu vreo sasa luni inainte de io crescut pantecele.
- Ficioru' baga la cap si la ora de religie spune ca omul nu se face din pamant ci ca el stie ca se face din tavaleala in cucuruz. Scandal mare, parinti la scoala, care iau la cunostinta ce si cum. Dupa discutii indelungate, scadere de note la purtare si toate cele necesare, omul nostru il ia deoparte pe profesorul de religie si-i zice:
- Domnule profesor, cu respect va spui: poti sa bagi matale in pi**a sapte iugari de pamant; pana nu bagi un cap de p**a copchil tot nu iasa.
Bancuri: Bancul numarul 103 din categoria bancuri despre ardeleni
Cica un ardelean si-a luat si el nevasta s-o duca la Bucuresti ca sa vada si ea de, ca tot omu', capitala. Mergand ei asa vad un atelier foto si ardeleanul zice:
- No, ma nevasta, hai sa ne fochem si noi sa le aratam alora in sat ca pe unde am fost noi.
- Hai omule daca vrei tu.
Intra ei in atelier si zice ardeleanul:
- Domnule foche, putem sa ne fochet si pa noi?
- Sigur ca da! Luati loc pe scaunul acela si pregatiti-va.
- No, amu' poti matale sa ne scoti cum om vrea noi?
- Numai cum doriti dumneavoastra. Doriti mai luminat, mai intuneric...etc
- No apai cum sa zic si eu? As vrea sa ne vedem asa... amandoi ca noi nu suntem da p-aci si vrem sa le aratam la copchii cand om ajunge acasa.
- Foarte bine, foarte bine, nu e ceva foarte greu. Poftiti! Luati loc.
Se aseaza, stau cum le spune fotograful si dupa cateva ore au poza.
Ardeleanul o ia, se uita, nu-i convenea, nu li se vedeau ochii.
- Apai matale n-ai facut dupa cum ne-o fost vorba?
- A... nu va place... Pai ce are? Sunteti amandoi?
- Domnule foche, noi v-am rugat sa ne fochet, dar fochet-ne asa de tare pana ne-or iesi si ochii!
Bancuri: Bancul numarul 104 din categoria bancuri despre ardeleni